Este posibil să trăim într-un univers simulat? Ce zic oamenii de știință

Cum ar fi dacă lumea în care trăim este doar un univers simulat hiper realist, iar noi suntem doar niște personaje într-un joc video sofisticat?

Cum ar fi dacă tot ceea ce se află în jurul nostru – alți oameni, stelele de deasupra sau pământul de sub picioare, chiar și corpul sau mințile noastre – este doar o iluzie elaborată?

Nu este un concept nou, mai ales că a fost făcut extrem de popular de celebrul film Matrix (1999), însă discuția este încontinuare „aprinsă” în rândul oamenilor de știință. Unii dintre ei spun că este posibil să fim prinși într-o lume virtuală, chiar dacă asta înseamnă să aruncăm la gunoi tot ceea ce știm despre univers și locul nostru în el.

„Dacă trăim într-o simulare, atunci cosmosul pe care-l observăm este doar o parte foarte mică a întregii existențe fizice. În timp ce lumea pe care o vedem este, dintr-un anumit punct de vedere, reală, nu este localizată la nivelul fundamental al realității”, a scris Nick Bostrom într-o lucrare din 2003 care a stârnit mai multe conversații despre ceea ce a ajuns să fie cunoscut ca „ipoteza lumii simulate”.

Cât de probabil este ca existența noastră să fie simulată?

Rizwan Virk, fondatorul programului PlayLabs din interiorul MIT este unul dintre oamenii de știință care iau în serios această ipoteză. El își aduce aminte de un joc de realitate virtuală atât de realist, încât a uitat că se află într-o cameră goală cu un headset pe cap. Asta l-a făcut să se întrebe dacă nu cumva noi suntem creați într-o lume simulată și controlați de creaturi mult mai avansate tehnologic decât noi.

Rich Terrile, inginer al NASA, spune că abilitatea de a crea ființe simțitoare ar putea fi în curând în arsenalul omului. „Suntem într-o generație în care am putea deveni acei zei creatori de universuri”.

Pe de altă parte, Lisa Randall, fizician la Universitatea Harvard, spune că șansele de a trăi într-un univers simulat sunt zero. În primul rând, nu există nicio dovadă că lumea noastră nu este ceea ce pare a fi. În al doilea rând, ea se întreabă „de ce s-ar obosi cineva să simuleze oamenii? De ce o specie mai avansată s-ar preocupa de noi?”.

Rich Terrile face o legătură dintre lumea simulată și religie. Dacă ipoteza este corectă el spune că „există un creator, un arhitect, cineva care a creat lumea asta”.

Alți oameni de știință sunt de părere că similitudinea dintre ipoteza lumii simulate și credința religioasă ar trebui interpretată ca o avertizare că nu suntem pe drumul cel bun. Sylvester James Gates, fizician la Universitatea din Maryland consideră că au înlocuit Dumnezeul cu un programator.

Cine ar fi creat această lume simulată? Alieni din spațiu, o rasă avansată, însă Terrile ia în considerare și posibilitatea ca acei creatori ai lumii noastre să fie care oamenii din viitor, care trăiesc sute sau mii de ani în viitor, ce au dezvoltat abilitatea de a simula nu numai o lume ca a noastră, dar și trupurile și mințile noastre.

„Cum poți simula orice, așa poți simula și creierul uman. Sigur, nu aveam această tehnologie, dar nu există nicio barieră conceptuală pentru asta”, este de părere Bostrum.

Cum ne-am putea da seama că trăim în Matrix?

Ar putea exista o șansă (destul de mică, crede Bostrum) de a întâlni o greșeală, un bug în simulare. „Ai putea vedea o fereastră pop-up care să-ți zică: ești într-o lume simulată. Apasă aici pentru mai multe detalii”, spune Bostrum.

Mai realist, alți fizicieni au propus experimente care ar putea dovedi faptul că lumea noastră e simulată. Unii s-au întrebat dacă lumea noastră este în mod inerent una „netedă” sau dacă ar putea fi alcătuită din bucăți, asemănătoare pixelilor dintr-o imagine digitală.

Dacă vom dovedi că lumea este „pixelată” atunci am putea dovedi că a fost creată artificial. Unii au spus că studierea atentă a razelor cosmice ne-ar putea oferi un răspuns.

Ce s-ar întâmpla dacă s-ar dovedi că am trăi într-o lume simulată?

Cum ar reacționa oamenii la o asemenea veste? Cum adică dorințele și gândurile noastre nu sunt nici mai mult, nici mai puțin decât o înșiruire de zero și unu. Astronomul Abraham Loeb spune că această veste ar duce la revoltă. Știind că gândurile și faptele nu sunt ale noastre „ne-ar scăpa de consecința acțiunilor noastre. Nimic nu este mai periculos pentru ordinea socială decât acest fapt”.